Turismul Balnear in Judetele regiunii centru

Judeţul Alba nu dispune de staţiuni balneare, deşi potenţial există – Băile Sărate de la Ocna Mureş.

Judeţul Braşov
Localitatea Băile Persani este o staţiune balneoclimaterica de vară de interes local. Ştrandul cu ape minerale clorurate, bicarbonate, sodice, calcice şi nămolul sapropelic antireumatic este exploatat în timpul verii. Izvoarele cu ape clorurate, bicarbonatate, sodice şi ape minerale hipertonice sunt recomandate în tratamentul bolilor reumatismale. În staţiune se găseşte un camping cu căsuţe, numărul de locuri disponibile este de 24 şi o cabana cu 20 locuri.
Băile Homorod oferă condiţii naturale de tratament pentru afecţiunile ginecologice, ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic. Baza materială este deteriorată, sunt necesare investii. În prezent este nefuncţională.

Băile Rodbav Exista izvoare minerale cloruro-sodice, iodurate care oferă condiţii de tratament pentru afecţiuni reumatismale, în principal, ginecologice şi cardiovasculare. În prezent nu este funcţională.

Pârâul Rece este localitate componentă a oraşului Predeal. Condiţiile climatului staţiunii Pârâul Rece recomanda staţiunea pentru tratarea nevrozelor astenice, stărilor de debilitate, a surmenajului fizic şi intelectual, rahitismului, afecţiunilor endocrine, tulburărilor de creştere la copii.

Judeţul Covasna este un tărâm al apelor, având numeroase staţiuni balneo-climaterice. Dintre judeţele Regiunii Centru, staţiunile judeţului Covasna sunt cel mai bine ocupate în cursul anului – se înregistrează cel mai mare număr de înnoptări. Dispune de un număr de 2 staţiuni balneo-climaterice declarate de interes naţional (Covasna) şi local (Bálvanyos), ambele recomandate pentru afecţiuni cardiovasculare. Alte staţiuni de interes local sunt Malnaş Băi, Vâlcele, Băile Fortyogó (nefuncţională, în stare de degradare pronunţată), Biborţeni, Ozunca Băi. Turismul balnear este favorizat şi de condiţiile de mediu – lipsa aproape în totalitate a poluării în special în zona Covasna, cu o puternică ionizare negativă, izvoare de ape minerale cu debite foarte mari, nămol mineral şi mofete (emanaţii naturale de CO2).

Judeţul Harghita
În total există 16 staţiuni, din care doar 6 au bază de tratament (Băile Jigodin, Băile Miercurea-Ciuc, Băile Tuşnad – pentru afecţiunile cardiovasculare, Borsec, Praid, Băile „Mureşul” Remetea). Pe lista staţiunilor declarate ca fiind de interes naţional se numără Băile Tuşnad, iar declarate de interes local Băile Homorod, Borsec, Harghita-Băi, Izvorul Mureşului, Praid, Lacu Roşu. Fără bază de tratament sunt Băile Caşin, Băile Homorod, Băile Pucioasa-Sântimbru, Băile Sărate, Băile Seiche, Bilbor, Harghita Băi, Izvorul de apă minerală din Şumuleu, Sâncrăieni, Topliţa. Este destul de puţin cunoscut faptul că în Ţinutul Secuiesc există posibilitate pentru cură balneară, aceste băi sunt în concurenţă cu băile termale bine amenajate din Ungaria. În aceste potenţiale staţiuni nu există încă îngrijire medicală sau balneoterapeutică specială, asistenţa medicală asigurându-se în taberele şcolare acolo unde există sau la cabinetul medical al localităţii. Aceste staţiuni dispun în general de bazine deschise în stare degradată. Posibilităţile de cazare sunt doar în cadrul turismului rural (Băile Caşin, Bilbor), şi în alte forme de primire turistică în celelalte staţiuni (vile, cabane, moteluri, căsuţe).

Judeţul Mureş
Lacurile sărate sunt mai numeroase, fiind concentrate în Subcarpaţi la Sovata, Ideciu de Jos,
şi Jabeniţa. Sovata (recunoscută pentru efectele benefice în tratamentul afecţiunilor ginecologice) este declarata prin staţiune turistică de interes naţional. Aici există cca. 10 lacuri sărate, dintre care Lacul Ursu este cel mai important lac sărat din Transilvania. Acesta este situat într-o fostă ocnă de sare părăsită, fiind caracterizat de fenomenul de heliotermie. Importante sunt din punct de vedere terapeutic şi lacurile Negru şi Aluniş, care, alături de Lacul Ursu, au asigurat dezvoltarea staţiunii Sovata.

Amenajări pentru tratament există în judeţ la Sovata (lacurile Ursu cu caracter heliotermic şi Aluniş si nămol terapeutic care este bogat în substanţe anorganice cu caracter biostimulator la Sovata), baze de tratament independente: Ideciu de Jos – Staţiunea Ideciu Băi, (izvoare de ape minerale clorurate sodice şi nămol mineral), Sângeorgiu de Mureş, izvoare de apă sărată la Sângeorgiu de Mureş, Jabeniţa – com. Solovăstru unde se găseşte de asemenea nămol sărat, Sărmăşel – com. Sărmaşu; în localitatea Stânceni se găsesc izvoare minerale amenajate; mofete se găsesc la Sângeorgiu de Mureş (apă minerală, cu conţinut bogat în săruri – clor, sodiu, potasiu, iod, brom). Diversitatea resurselor balneare le recomanda pentru tratament; accesibilitatea rutieră şi cea financiară constituie un factor de atracţie.

Judeţul Sibiu
Staţiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului are ca factori principali de atracţie apele sărate ale lacurilor care s-au format prin prăbuşirea vechilor mine de sare. Lacul Avram Iancu, cu o adâncime de 132,5m, este considerat cel mai adânc lac de ocnă din ţară. Climatul temperat, aerul bogat în aerosoli, temperatura anuală mult peste media din această parte a ţării recentele renovări ale ştrandului o recomandă ca o staţiune de interes regional. La acestea se adaugă apa minerală a izvorului Horea, cloruro-sodica şi uşor bicarbonată, nămolul sapropelic format în lacuri, uşor mineralizat.

Staţiunea balneo-climaterică Bazna (recomandată în afecţiunile reumatismale), este situată la 69 km de municipiul Sibiu şi la 13 km de municipiul Mediaş. Factorii naturali de cură sunt apele minerale pentru administrare în cură externă, clorurate, bromurate, sodice, iodurate, hipertone şi hipotone, folosite sub forma de băi, cu efect complex datorită acţiunii concomitente a celor trei factori: termic, mecanic şi chimic. Nămolul de Bazna şi sarea de Bazna sunt alţi doi factori importanţi de cură. De asemenea bioclimatul sedativ de cruţare mai constituie un important factor natural terapeutic.

Indicaţii terapeutice: afecţiuni reumatismale degenerative: spondiloze, gonartroze, coxartroze, artroze periferice, inflamatorii; afecţiuni reumatismale abarticulare – tendinite, bursite; afecţiuni reumatismale inflamatorii – spondilită ankilozantă, poliartrită reumatoidă, atropatie psoriazică; afecţiuni posttraumatice ale aparatului locomotor.

Staţiunea Miercurea Băi, care în prezent nu este funcţională şi nici omologata dar cu perspective de dezvoltare.

Deşi, conform statisticilor, turismul nu are o cotă ridicată în PIB, turismul balnear are mari şanse să se dezvolte în anii următori datorită atuurilor sale: factorii naturali de cură, potenţialul natural şi antropic, lipsa sezonalităţii şi, nu în ultimul rând, serviciile (îndeosebi cele medicale) oferite turiştilor.

Potrivit Patronatului din turismul balnear (OPTBR) – Cercetări recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al ţării indică o cerere mare pentru turismul balnear, pe plan intern şi extern, ceea ce l-a situat pe locul 3-4, înaintea altor segmente tradiţionale,
demonstrând că este cunoscut potenţialul şi mai ales eficienţa terapeutică a curelor efectuate în staţiuni.

Aşa cum am precizat anterior, Regiunea Centru deţine un potenţial balnear valoros, dar produsul balnear înseamnă în același timp un know-how, o resursă naturală, o bază de tratament, locuri de cazare, un mediu care să permită petrecerea a 10 până la 18 zile fără să ne plictisim. Cu toate că judeţele Regiunii Centru stau foarte bine din punctul de vedere al resursei naturale, atractivitate turistica este influenţată negativ de celelalte componente ale ofertei turistice, cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scăzut de cunoaştere al resurselor naturale, valoarea estetică redusă a cadrului natural, gradul ridicat de uzură fizică şi morală al bazelor de cazare şi tratament, diversitatea redusă a structurilor de alimentaţie publică, densitatea mare a construcţiilor în spaţii publice locuibile, numărul redus, calitatea şi diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din majoritatea staţiunilor, comerţul general şi specific necorespunzător, calitatea improprie a dotărilor de infrastructură.

Aceste probleme pot fi depăşite printr-o abordare SMART de creştere a competitivităţii, pentru a răspunde obiectivului major, de atragere a unei clientele cât mai largi, prin distribuţia echilibrată a fondului de investiţii în toate componentele care alcătuiesc produsul balnear.